fulgerare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. fulgera)

1. acțiunea de a fulgera și rezultatul ei; lumină ca de fulger; scânteiere, lucire, fulgerătură.
2. (fig.) senzație, durere scurtă și violentă.
3. (fig.) durată scurtă; clipă, moment.

sugerare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. sugera)

1. acțiunea de a sugera și rezultatul ei.
2. insuflare de gânduri, idei, sentimente, fără a le exprima direct (ci printr-o aluzie, asociație de idei etc.); sugestie.
3. (prin ext.) evocare.

abuz

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abus, lat. abusus)

1. întrebuințare fără măsură a unui lucru; exces.
2. încălcare a legalității; faptă ilegală.
3. utilizare greșită a unui drept, a unei prerogative, a unui privilegiu.
4. nedreptate introdusă și fixată prin cutumă.
5. (rar) eroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc.
6. ~ de drept = delict care constă în exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului său social-economic.
7. ~ de încredere = infracțiune constând din înșelarea încrederii cuiva.
8. ~ de putere = infracțiune manifestată prin depășirea atribuțiilor.
9. ~ul de active corporative = utilizarea activelor unei societăți comerciale în scopuri personale.
10. (loc. adv.) prin ~ = abuziv, exagerat.

amilază

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amylase)

1. (biochimie) enzimă care provoacă hidroliza amidonului și a glucidelor; diastază.
2. ~ salivară = enzimă găsită în salivă care descompune amidonul în maltoză și dextrină; ptialină.
3. ~ pancreatică = enzimă digestivă secretată de glandele pancreatice, activă în sucul pancreatic, cu funcția principală de a ajuta la digerarea carbohidraților din alimentele ingerate.

anilism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anilisme)

1. intoxicație acută sau cronică cu anilină (prin inhalare, ingerare și contact cu pielea, inclusiv sub formă de vapori).

autodigestie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autodigestion)

1. digerare patologică a țesuturilor proprii.

autolatrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. autolatria, gr. autolatreia)

1. adorație a propriei persoane; exagerare a eului propriu.

bombasticism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (bombastic + -ism)

1. caracter bombastic; exagerare.