Dictionar

anchiloza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. ankyloser)

1. tr., refl. a căpăta o anchiloză, a (se) înțepeni.
2. (fig.) a deveni greoi.
 

beoțian, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. béotien)

1. I. care aparținea Beoției sau beoțienilor; care se referă la Beoția sau la beoțieni; originar din Beoția.
2. I. (înv.) greoi la minte.
3. (persoană) din Beoția.
4. (om) ignorant, lipsit total de preocupări intelectuale (cu aluzie la reputația locuitorilor Beoției antice).
 

Biedermeier

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. Biedermeier)

1. /bi-der-má-ier/ adj. stil ~ = stil de mobilier caracterizat prin forme simple, suprafețe netede, lemn curbat, cu aspect general greoi.
 

dificultos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. difficultueux)

1. (despre o persoană) care provoacă greutăți altora, care face dificultăți din toate lucrurile.
2. (construcție) califică lucrările care implică dificultăți de execuție.
3. dificil, care pune mari probleme.
4. (fam.) care comportă dificultăți; complicat; încurcat.
5. dificil, greoi.
6. (var.) dificultuos.
 

hipopotam

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hippopotame)

1. pahiderm amfibiu, erbivor, mare și greoi, cu picioarele scurte, care trăiește în fluviile și lacurile din Africa ecuatorială.
2. (fam.) om masiv.
 

laborios, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. laborieux, lat. laboriosus)

1. harnic, muncitor.
2. care necesită multă muncă, osteneală.
3. (despre stil) greoi.