Dictionar

brise-glace

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. brise-glace)

1. cuțit de spart gheața în bucăți.
 

lacedemonian, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. lacédémonien)

1. (cel) care este originar din Lacedemona (fostul nume al Spartei) sau care locuiește acolo; spartan, spartiat.
2. (doar adj.) care este caracteristic pentru Lacedemona și locuitorii săi (renumiti pentru concizia, austeritatea și cumpătarea lor).
3. (var.) lacedemonez, (înv.) lachedemon, (înv.) lachedemoneu.
 

lacera

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. lacérer, lat. lacerare)

1. a sfâșia, a rupe în bucăți.
 

lacerat; sfârtecat; despicat

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT laceratus; lacerus; lacer; dilaceratus; divulsus
2. FR lacéré; dilacéré; déchiré
3. EN lacerate; lacerated; dilacerate; ragged; pannose; torn; split; rent
4. DE zerrissen; zerfetzt; zerschlitzt; struppig
5. RU рaзорвaнный; рвaнный; изорвaный; рaссеченный; рaзделенный
6. HU szakadozott, foszladozott; széthasított, szétfoszlott; bevágott, bemetszett
 

lacerație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. lacération, lat. laceratio)

1. acțiunea de a lacera și rezultatul ei; sfâșiere, rupere în bucăți; lacerare.
2. (med.) operație care constă în îndepărtarea țesuturilor prin ruperea acestora.
3. (var.) lacerațiune.
 

lacernă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. lacerna)

1. manta largă deschisă, pe care romanii o purtau peste togă și care se prindea cu o agrafă la gât.
 

abstențiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abstention, lat. abstentio)

1. atitudinea unei persoane care își refuză plăcerea unui lucru, obicei et cetera; abstinență.
2. acțiunea de abținere, neexercitarea unui drept, refuz de a participa, de a interveni.
 

abstinent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abstinent, lat. abstinens)

1. (cel) care practică abstinența.
2. (cel) care se abține înfrângându-și o plăcere.
3. cumpătat, lipsit de lăcomie.
 

acantodactili

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acanthodactyles)

1. pl. gen de saurieni din familia lacertidelor.
 

acrocianoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acrocyanose)

1. colorație violacee a extremităților membrelor, datorată unei tulburări a circulației sângelui.
 

admira

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. admirer, lat. admirare)

1. a privi, a prețui cu sentimente de încântare, de mirare și plăcere.
 

agrement

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agrément)

1. plăcere, distracție, divertisment.
2. (jur.) consimțământ, încuviințare, acord internațional între părți în scopul reglementării raporturilor juridice.