carură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. carrure)

1. lărgime a umerilor și a spatelui cuiva.
2. formă largă și pătrată a pântecelui, a corpului etc.
3. personalitate puternică a cuiva.
4. (fig.) calibru.

largamente

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (it. largamente, fr. largement)

1. (muzică; ca indicație de execuție) cu încetineală și lărgime (întindere).
2. pe un spațiu larg; pe o suprafață mare; într-o manieră desfășurată.
3. în mod larg, generos; pe larg, în detaliu; cu ingeniozitate.

pliu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pli)

1. cută adâncă la un obiect de îmbrăcăminte pentru a-i da lărgime, lejeritate.
2. îndoitură.
3. cută a unei formații anatomice.
4. ondulație a terenului (anticlinal și sinclinal).

slargando

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (it. slargando)

1. (muz.) cuvânt italian care, pe partituri, indică faptul că trebuie să dăm mai multă lărgime mișcării; încetinind.

deschidere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. deschide)

1. acțiunea de a (se) deschide și rezultatul ei.
2. (la șah) mutare sau serie de mutări cu care începe o partidă.
3. (sport) pasare a mingii de către un jucător unui coechipier, pentru a întreprinde o acțiune ofensivă.
4. distanța, depărtarea dintre fălcile unei menghine, ale unui clește etc.
5. distanța orizontală dintre marginile spațiului unui gol.
6. spațiu liber într-un zid, într-un perete etc., pentru iluminare și aerisire sau pentru circulație.
7. locul unde apare sau unde se formează o deschizătură, o gaură, o intrare.
8. loc unde apar la suprafață rocile de adâncime în urma eroziunii scoarței pământului.
9. (lingv.) lărgimea canalului fonator în timpul articulării unui sunet.
10. (pop.) deșchidere.
11. în ~ = în primul meci dintr-o competiție.
12. ~ geologică = loc unde apar, la suprafața pământului, rocile sau mineralele; afloriment.

spațialitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. fr. spatialité, it. spazialità)

1. caracterul a ceea ce este spațial; lărgime, spațiu deschis; (rar) spațiozitate.