OK
X
repulsie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. répulsion, lat. repulsio)
1.
aversiune
instinctivă;
dezgust,
oroare.
2.
(fiz.)
respingere
(2).
abject, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abject, lat. abiectus)
1.
care
comite
fapte
reprobabile;
ticălos.
2.
care
inspiră
dezgust,
repulsie,
prin
josnicia,
degradarea
sa
morală;
demn
de
cel
mai
mare
dispreț;
abominabil.
3.
(antonime)
respectabil,
stimabil.
abominabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abominable, lat. abominabilis)
1.
care
provoacă
oroare,
repulsie;
oribil;
dezgustător,
repugnant.
animozitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. animosité, lat. animositas)
1.
dușmănie,
ostilitate,
ură;
repulsie.
anorexie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. anorexie, gr. anorexia)
1.
pierdere
a
poftei
de
mâncare;
inapetență.
2.
~
mintală
=
repulsie
față
de
alimente,
însoțită
de
pierderea
totală
a
poftei
de
mâncare.
antipatie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. antipathie, lat. antipathia)
1.
sentiment
irezonabil
de
aversiune,
de
repulsie
a
unei
persoane
față
de
o
altă
persoană
sau
față
de
un
lucru;
resentiment.
2.
(înv.)
incompatibilitate,
opoziție
obiectivă
între
mai
multe
persoane
sau
între
mai
multe
lucruri.
3.
(var.)
(înv.)
antepathie.
4.
(antonime)
simpatie,
empatie;
afinitate.
aversiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aversion, lat. aversio)
1.
repulsie.
2.
antipatie
profundă;
ură,
resentiment.