Rezultate secundare (Stimularea):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aléatorisme)
1. caracter aleatoriu; hazard.
2. procedeu de creaţie care urmăreşte, prin caracterul întâmplător, stimularea interesului şi a imaginaţiei spectatorului.
3. (muz.) curent în cadrul căruia aceeaşi compoziţie se poate prezenta sub aspecte variate, datorate libertăţii improvizatorice a interpretului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (artă- + -terapie2)
1. terapie prin artă, bazată pe stimularea creativităţii artistice a bolnavilor psihici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (amer., fr. brainstorming)
1. tehnică de lucru în colectiv, în procesul predării, având ca scop stimularea prin participarea liberă şi spontană la discuţii a tuturor membrilor unui grup.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. électrostimulation)
1. utilizare a impulsurilor electrice pentru stimularea ţesuturilor vii.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ocytocine)
1. hormon secretat de lobul posterior al hipofizei, cu rol în declanşarea contracţiilor uterine şi stimularea lactaţiei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. pacemaker, /péis-méicăr/)
1. regiune a inimii unde ia naștere excitația motrice.
2. element funcțional capabil să imprime bioritmul său unui ansamblu de elemente oscilante.
3. (p. ext.) reacție biochimică dintr-un lanț enzimatic care își impune ritmul întregului lanț.
4. s. n. aparat electric pentru a stimula ritmul cardiac anormal; stimulator cardiac.
5. ~ cerebral = implantare de electrozi pe suprafața creierului, pentru autostimularea electrică.