primăvară

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT ver
2. FR printemps
3. EN spring
4. DE Frühling; Frühjahr
5. RU веснa
6. HU tavasz

primăvăratic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (primăvară + -tic)

1. referitor la primăvară, primul dintre cele patru anotimpuri, înainte de vară.
2. care caracterizează primăvara; de primăvară, al primăverii; specific sau adecvat primăverii.
3. care se dezvoltă sau se coace primăvara; care apare primăvara.
4. care amintește de primăvară, prin temperatură, verdeață intensă etc.
5. (figurat) care este la început de dezvoltare; fraged, tânăr.
6. (figurat) care evocă primăvara prin strălucire, bucurie etc.
7. (var.) primăvăratec.

amfifotic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amphiphotique)

1. (despre vegetale) care este heliofil primăvara și sciofil toamna.

dermatoragie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. dermatorragie)

1. (med.) hemoragie cutanată; sângerări ale pielii.
2. (med. vet.) ~ parazitară = boală parazitară de primăvară/vară cauzată de prezența, dezvoltarea și migrarea în țesutul conjunctiv subcutanat și intermuscular a unui nematod filar (Parafilaria bovicola) și care se manifestă prin formarea de noduli cutanați hemoragici, în special pe părțile anterioare și dorsale ale animalului; parafilarioză.

dionisii

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. dionysies)

1. (în Grecia antică) serbări în cinstea zeului Dionysos, care aveau loc toamna și primăvara; serbări dionisiace.

hibernant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hibernant)

1. (despre animale) care hibernează.
2. (despre plante) care germinează toamna, înflorind numai în primăvara următoare; (despre muguri) care iernează în stare latentă.

macrou

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. maquereau)

1. pește de mare cu spatele albastru-verzui cu dungi negre, care se apropie de țărmuri primăvara și vara (Scomber scomber).
2. conservă din carnea acestui pește.
3. (var.) macro.

marcescent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. marcescent)

1. (despre frunze, fructe) care se usucă pe plantă, rămânând pe aceasta până primăvara; (despre corolă, caliciu) care persistă și după polenizare.