dezintegra
Parte de vorbire: vb.
Etimologie: (fr. désintégrer)
Etimologie: (fr. désintégrer)
1. tr., refl. (despre nucleul atomic) a (se) transforma spontan în alte nuclee atomice, prin emiterea de particule sau prin rupere în fragmente.
2. tr. (fig.) a distruge integritatea unui lucru.