Dictionar

building

Parte de vorbire:  s.n. (anglicism)  
Etimologie: (engl. building)

1. clădire modernă, foarte înaltă, adesea ocupată de birouri (zgârie-nori, turn).
 

decanat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. décanat, lat. decanatus, germ. Dekanat)

1. demnitatea, funcția de decan3 (II).
2. birourile decanului.
3. organ de conducere al unei facultăți.
 

divizie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. diviziia)

1. mare unitate militară din mai multe regimente de arme diferite sau mai multe nave de același tip.
2. comandamentul unei asemenea unități militare.
3. categorie de calificare a echipelor sportive.
4. ansamblu de mai multe birouri sub direcția unui șef; secție, serviciu (la căile ferate).
 

interior, -oară

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. interior, fr. intérieur)

1. adj. situat înăuntrul unui spațiu limitat, al unui lucru etc.; intern.
2. (fig.) for ~ = conștiință.
3. s. n. partea dinăuntru a unui lucru, spațiu, apartament etc.; ceea ce este cuprins într-un asemenea spațiu.
4. reprezentare figurativă a interiorului încăperilor (în pictură).
5. post telefonic care funcționează printr-o centrală ce leagă exteriorul cu diferitele camere, birouri ale unei instituții etc.
6. (fig.) latura lăuntrică, natura morală a omului.
 

redacție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. rédaction)

1. colectiv de redactori ai unui ziar, ai unei edituri; birourile acestora.
 

ciocoiesc, -iască

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ciocoi + -esc)

1. care ține de ciocoi, de comportamentul lor; privitor la ciocoi, specific ciocoilor.
2. (fig.) lingușitor, slugarnic.
3. (desuet) scriere ~iască = scriere întrebuințată în birouri.