OK
X
capitală
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. capitale)
1.
oraș
al
unei
țări
unde
își
au
reședința
organele
puterii
de
stat.
carnefice
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (it. carnefice)
1.
cel
care
executa
pedeapsa
cu
moartea,
pedeapsa
capitală;
călău,
gâde.
crucial, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. crucial)
1.
de
importanță
capitală;
decisiv,
vital.
decolare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (decola)
1.
acțiunea
de
a
decola.
2.
separare
chirurgicală
a
două
planuri
tisulare.
3.
execuție
capitală
prin
tăierea
gâtului
cu
sabia.
4.
desprindere
a
unei
mase
de
roci
de
fundamentul
lor
imediat.
diplomatic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. diplomatique, lat. diplomaticus, /II, 2/ germ. Diplomatik)
1.
adj.
referitor
la
diplomație,
de
diplomat.
2.
corp
~
=
totalitatea
ambasadorilor,
miniștrilor
și
reprezentanților
străini
care
se
află
în
capitala
unui
stat.
3.
abil,
calculat.
4.
s.
f.
disciplină
a
istoriei
care
se
ocupă
cu
cercetarea
vechilor
diplome,
a
cărților
și
a
altor
documente
oficiale.
5.
diplomație
(1).
metropolă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. métropole)
1.
stat-oraș
antic
considerat
în
raport
cu
coloniile
pe
care
le-a
întemeiat.
2.
stat
imperialist
considerat
în
raport
cu
coloniile
sale.
3.
oraș
mare,
capitală
a
unei
țări.
pretorian, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (lat. praetorianus, fr. prétorien)
1.
adj.
care
ține
de
pretor,
al
pretorului.
2.
gardă
~ă
=
corp
de
soldați
care
formau
garda
pretorului
în
vechea
Romă
și,
mai
târziu,
garda
personală
a
împăraților
romani.
3.
cohortă
~ă
=
cohortă
formată
din
pretorieni.
4.
provincie
~ă
=
provincie
romană
administrată
de
un
pretor.
5.
drept
~
=
totalitatea
edictelor
date
de
pretori.
6.
(geografie)
privitor
la
Pretoria,
capitala
Africii
de
Sud.
7.
s.m.
soldat
din
garda
pretoriană.