laxist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. laxiste)

1. I. referitor la laxism, propriu laxismului.
2. care manifestă laxism.
3. care este excesiv de tolerant, indulgent.
4. II. adept al laxismului.
5. (antonime) autoritar, rigorist.

legalist, -ă

Parte de vorbire:   I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. légaliste)

1. (adept) al legalității.
2. (persoană) care respectă cu strictețe legea.
3. I. care este marcat de legalism; în care sunt respectate legile.
4. II. cel care este atașat de legalism; susținător al legalismului.
5. (antonim) laxist.

purist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. puriste)

1. I. referitor la purism (preocupare excesivă pentru puritatea limbajului).
2. care are o mare preocupare pentru corectitudinea limbajului, stilului.
3. II. adept al purismului.
4. (antonim) laxist.

rigorist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. rigoriste)

1. I. referitor la rigorism, propriu rigorismului.
2. care este impregnat de rigorism, intransigent.
3. care aplică cu strictețe principiile rigorii morale sau religioase.
4. (adesea depr.) care dă dovadă de mare austeritate, severitate.
5. II. adept al rigorismului.
6. persoană care împinge prea departe severitatea anumitor principii.
7. (antonime) laxist, tolerant.

strict, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. strict, lat. strictus)

1. care lasă foarte puțină libertate de acțiune sau interpretare; riguros, exact.
2. sobru, fără ornamente; care nu admite excepție, abatere; (prin ext.) sever, aspru.
3. care constituie un minim.
4. care interesează, privește, caracterizează exclusiv pe cineva sau ceva.
5. care este limitat (sau circumscris) exclusiv la cineva sau ceva.
6. (bot.) (despre organe) tare, rigid.
7. (mat.) inegalitate ~ă = atribut a două elemente ale unei mulțimi, în care s-a definit o relație de ordine, comparabile și neegale.
8. sensul ~ (al unui cuvânt) = sensul (unui cuvânt) care are cea mai mică extensiune; (prin ext.) sensul propriu (al unui cuvânt).
9. (antonime) aproximativ, extensiv, laxist, elastic.

latitudinar, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f. (învechit)  
Etimologie: (fr. latitudinaire)

1. persoană foarte tolerantă față de dogma religioasă.
2. (prin ext.) persoană cu principii morale laxiste.
3. (antonim) rigorist.