Dictionar

balustru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. balustre)

1. stâlp scurt, bombat la partea inferioară, dintr-o balustradă.
2. parte laterală a capitelului ionic.
3. compas pentru trasarea circumferințelor de diametru mic.
 

lustru 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lustre, lat. lustrum)

1. (ant.) procesiune de purificare rituală a unei întinderi (cetate, ogor, ținut), prin înconjurarea ei în alai ceremonial, care se făcea la Roma o dată la cinci ani.
2. perioadă de cinci ani.
 

lustru 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lustre, it. lustro)

1. strălucire; luciu.
2. (fig.) falsă strălucire; superficialitate.
 

apreta

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. apprêter)

1. a supune diferite produse unei operații chimice care le dă consistență și lustru; a trata cu apret; (în vorbirea obișnuită) a scrobi.
 

autobalsam

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (auto- + balsam)

1. soluție grafitată pentru lustruitul mașinilor; unguent pentru mașini.
 

calcografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: ( fr. chalcographie)

1. procedeu de reproducere a desenelor cu clișee metalice gravate după conturul originalului; tipar înalt, tifdruc.
2. metodă microscopică de studiu al unei secțiuni lustruite a mineralelor metalifere, opace, cu ajutorul luminii reflectate.
 

celebru, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. célèbre, lat. celeber)

1. cu faimă, renumit, vestit, reputat, ilustru.
 

clarisim, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m. (înv., Transilv.)  
Etimologie: (it. clarissimo, lat. clarissimus)

1. I. care este foarte clar.
2. foarte ilustru, ilustrisim.
3. II. titlu de reverență dat preoților catolici sau greco-catolici; (prin ext.) persoana care poartă acest titlu.
4. (var.) clarissim.
 

cosmetic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cosmétique, gr. kosmetikos, /III/ kosmetike)

1. adj., s. n. (alifie, loțiune) pentru îngrijirea pielii sau a părului.
2. (produs) pentru lustruirea autoturismelor.
3. adj. referitor la cosmetică.
4. (fig.; despre îmbunătățiri, operațiuni) de suprafață, care nu vizează fondul.
5. s. f. arta îngrijirii tenului prin metode și preparate speciale.
6. ramură industrială care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I).