crucieră
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (it. crociera)
Etimologie: (it. crociera)
1. ansamblu de acțiuni sistematice de luptă duse pe comunicațiile maritime ale inamicului, în scopul dezorganizării sistemului de transporturi al acestuia.
2. navigație efectuată într-o anumită porțiune de mare sau de-a lungul coastei din motive de război sau de supraveghere.
3. (turism) navigație efectuată pentru turism pe nave dotate cu tot confortul, cu opriri și trasee stabilite din timp.
4. (turism) croazieră sistematică și de lungă durată între două porturi.