Dictionar

prizonier, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. prisonnier)

1. combatant al unei părți beligerante capturat de inamic; captiv.
2. arestat, întemnițat.
 

prizonierat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (prizonier + -at)

1. stare de prizonier; captivitate.
 

captiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. captif, lat. captivus)

1. lipsit de libertate; (și s.) prizonier.
2. balon ~ = balon legat prin cabluri de sol.
 

captivitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. captivité, lat. captivitas)

1. faptul de a fi captiv; privare de libertate; prizonierat.
2. stare de izolare a unor animale de mediul lor natural.
 
 

gladiator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gladiateur, lat. gladiator)

1. (în Roma antică) luptător (sclav, prizonier sau criminal) în spectacolele publice, care lupta în arenă cu alt gladiator sau cu fiare sălbatice.