fatalmente

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (it. fatalmente, fr. fatalement)

1. în mod fatal; printr-o judecată a sorții; din cauza unor circumstanțe independente de voința noastră; inevitabil, ineluctabil.

Fortuna

Parte de vorbire:  s.f., s. propriu  
Etimologie: (lat. fortuna)

1. soartă, destin; noroc.
2. (mitol.) zeitate păgână care distribuia fericirea și nefericirea după bunul plac; zeița sorții.
3. (la fig.) o putere fictivă și misterioasă care distribuie bunuri și rele la întâmplare.

ironie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ironie, lat. ironia)

1. persiflare.
2. ~ a sorții = situație intervenită contrar tuturor așteptărilor, ca un joc neașteptat al întâmplării.
3. categorie estetică și filozofică, desemnând expresii sau imagini cu semnificații opuse sensului obișnuit, în scopul ridiculizării disimulate.
4. figură de stil prin care se enunță ceva pentru a se înțelege contrariul.

peripeție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. péripétie, gr. peripeteia)

1. schimbare inopinată și accidentală a sorții în drama antică.
2. episod conținând evenimente imprevizibile dintr-o operă literară.
3. întâmplare, serie de întâmplări neprevăzute, care intervin în viața cuiva.

întărire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. întări)

1. acțiunea de a (se) întări și rezultatul ei.
2. (înv.) întăritură.
3. sporire a rigidității unei substanțe.
4. creștere a densității unei substanțe.
5. (mil; spc) fortificare a unei poziții strategice.
6. (mil; ccr; lpl) fortificații.
7. (mil; ccr; lpl) trupe militare trimise în ajutorul cuiva.
8. (fig) dobândire a capacității de a suporta loviturile sorții.
9. creștere a forței cuiva.
10. scrobire.
11. consolidare.
12. mărire a rezistenței unei piese, a unui sistem tehnic.
13. întețire a unei intemperii.
14. reconfortare.
15. recăpătare a puterilor după o boală.
16. (gmț) consumare a unei băuturi alcoolice.
17. (reg) unire a stupilor.
18. încuviințare (a unei păreri sau) a unei propuneri.
19. legalizare a unui act.
20. (ccr) act legalizat.
21. confirmare (a unei convingeri sau) a unei bănuieli.
22. accentuare a unui contur într-un desen.
23. (îs) pronume de ~ = pronume care accentuează identitatea persoanei desemnate.
24. (îs) adjectiv de ~ = adjectiv care însoțește un substantiv sau un alt pronume cu scopul de a accentua obiectul determinat.