Dictionar

tulbură-sărbătoare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (din fr. trouble-fête)

1. persoană care întrerupe, perturbă cursul unui moment plăcut, al unui eveniment fericit.
 

bacanal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. bacchanal/e/, lat. bacchanalia)

1. adj. de bacanală.
2. (fig.) orgiastic.
3. s. f. sărbătoare cu muzică și dansuri, la romani, în cinstea zeului Bacus.
4. (fig.) petrecere zgomotoasă; orgie.
5. piesă instrumentală sau orchestrală, din perioada clasică și romantică, cu ritm alert, punctat, cu o factură acordică și sonoritate amplă.
 

blau

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. blaue/Montag/)

1. a face ~ = a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare.
 

federat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. foederatus, fr. fédéré)

1. (ant.) persoană care făcea parte din populațiile la granițele Imperiului Roman, angajată să apere aceste granițe în schimbul unor avantaje.
2. delegat la sărbătoarea Federației din timpul Revoluției Franceze din 1789.
 

festiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. festivo, lat. festivus)

1. de sărbătoare; sărbătoresc, măreț, somptuos.
 

fiestă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (sp. fiesta)

1. festival, sărbătoare, petrecere în țările de limbă spaniolă, ulterior și în alte țări din America.
 

hecatombă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hécatombe)

1. (ant.) sacrificiu religios de o sută de animale.
2. sărbătoarea când se făceau asemenea sacrificii.
3. măcel, masacru; grămadă de cadavre.
4. (fig.) mare număr de respinși la un concurs, la un examen.