utilitar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. utilitaire)

1. referitor la utilitate, din punctul de vedere al utilității; preocupat de interese materiale.

utilitarism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. utilitarisme)

1. concepție filozofică ce consideră utilitatea drept principiu al tuturor valorilor.
2. doctrină etică din sec. XIX, potrivit căreia criteriul moralității îl constituie utilitatea, folosul personal.
3. spirit utilitar.

utilitarist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. utilitariste)

1. I. care se referă la teoria utilitaristă, care aparține utilitarismului; utilitar.
2. care adoptă preceptele utilitarismului, conform cărora o situație sau o perspectivă trebuie avută în vedere numai în raport cu avantajele pe care le aduce.
3. care se bazează pe considerente practice.
4. care are în vedere, care urmărește numai utilul.
5. II. adept al utilitarismului.
6. cel care vede în toate numai profitul personal și utilitatea.

aerotaxi

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după engl. air-taxi)

1. avion utilitar cu întrebuințări multiple.

art deco

Parte de vorbire:   s. f.  
Etimologie: (engl. art déco)

1. artă aplicată obiectelor utilitare (mobilier, costumație, ceramică).

autoizotermă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (auto- + izotermă)

1. mașină de transport care menține o temperatură constantă; vehicul utilitar cu izolație întărită prin adăugarea de spumă izolatoare; izotermă.

autotransport

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (rus. автотранспорт)

1. mod de transport care utilizează automobilele, vehiculele utilitare (ușoare și grele) și vehiculele cu două roți; transport rutier.

buldog

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. bulldog)

1. câine de pază și utilitar, puternic, cu capul mare, botul turtit și fălcile proeminente.

mall

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. mall)

1. complex mare cuprinzând magazine, restaurante, servicii utilitare etc., închis circulației autovehiculelor; complex de diferite magazine.