Dictionar

 

kitara

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Kithara, gr. kithara)

1. instrument muzical cu coarde ciupite în Grecia antică, asemănător cu lira.
 

kitared

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Kitharöde, gr. kitharaoidos)

1. nume dat lui Apolo, conducătorul corului muzelor, care cânta cu kitara.
2. rapsod, recitator care cânta și din kitara.
 
 

kitschiza

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (kitsch + -iza)

1. (rar) a falsifica, a denatura, a vulgariza arta, climatul estetic.
 

rootkit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. rootkit)

1. (inform.) software al cărui scop este obținerea și perpetuarea accesului furtiv, în general neautorizat, la un computer.
 

kitared

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Kitharöde, gr. kitharaoidos)

1. nume dat lui Apolo, conducătorul corului muzelor, care cânta cu kitara.
2. rapsod, recitator care cânta și din kitara.
 
 

pseudoartă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (pseudo- + artă)

1. termen folosit pentru a desemna arta de prost gust sau percepută ca o imitație naivă; kitsch, falsă artă.