antistrofă
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. antistrophe, lat. antistropha)
Etimologie: (fr. antistrophe, lat. antistropha)
1. răspuns al corului în tragedia antică grecească.
2. a doua stanță într-o poezie lirică grecească, între strofă și epodă.
3. repetare a cuvintelor în ordine inversă în vers, în frază etc.; epiforă.