Dictionar

hădărâugă

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (necunoscută)

1. parte a fântânii nedefinită mai îndeaproape; (reg.) hădărag.
 

haddock

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. haddock)

1. eglefin a cărui carne se mănâncă ușor afumată și sărată.
 
 

hadith

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hadith)

1. ansamblu de tradiții privind faptele și învățăturile profetului Mahomed.
 

hâdoșenie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (hâd + hidoșenie)

1. urâțenie mare, sluțenie; hâzenie.
2. (concret.) obiect foarte urât.
3. (concret.) persoană foarte urâtă.
 

HADRO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. hadro-, cf. gr. hadros „dens, greoi”)

1. „voluminos, fascicul lemnos”.
 

hadrocentric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hadrocentrique)

1. (despre plante) cu hadromul dispus central, acoperit de vasele liberiene.
 

mestom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mestome)

1. (bot.) fascicul de vase care cuprinde hadromul și leptomul.