ilustru, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. illustre, lat. illustris)

1. strălucit; celebru, eminent.

celebru, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. célèbre, lat. celeber)

1. cu faimă, renumit, vestit, reputat, ilustru.

clarisim, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m. (înv., Transilv.)  
Etimologie: (it. clarissimo, lat. clarissimus)

1. I. care este foarte clar.
2. foarte ilustru, ilustrisim.
3. II. titlu de reverență dat preoților catolici sau greco-catolici; (prin ext.) persoana care poartă acest titlu.
4. (var.) clarissim.

ilustra

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. illustrer, lat. illustrare)

1. tr. a lămuri, a clarifica o problemă prin exemple, gesturi etc.
2. a împodobi un text cu ilustrații.
3. (despre desene, imagini) a reprezenta.
4. refl. a se distinge, a deveni ilustru.

ilustrisim

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. illustrissimo, fr. illustrissime)

1. care este foarte ilustru; prealuminat, preailustru.
2. folosit ca termen de adresare pentru anumiți demnitari, în special ecleziastici.

maestru, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. maestro)

1. s. m. f. persoană cu calități excepționale și contribuții valoroase într-un anumit domeniu de activitate.
2. creator al unei școli sau al unui curent.
3. ~ al sportului = titlu care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o ramură sportivă.
4. termen admirativ pentru un reprezentant ilustru al unei profesiuni intelectuale.
5. (în trecut) profesor de lucru de mână, de muzică, desen, gimnastică etc.
6. nume dat antrenorilor din atletica grea (box, lupte, haltere).
7. titlu ierarhic în anumite organizații militare, politice, religioase.
8. ~ de ceremonii = persoană însărcinată să dirijeze, după protocol, desfășurarea unei solemnități.
9. s. n. registru de contabilitate conținând conturile sintetice, în care se înscriu operațiile economice și financiare grupate după natura lor.
10. adj. (mar.) cuplu-~ = cea mai lată parte a unei nave.

mausoleu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mausolée, lat. mausoleum, germ. Mausaleum)

1. monument funerar ridicat în memoria unui om ilustru, a unui erou.