armoar

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. armoire)

1. dulap înalt închis cu una sau două uși și destinat depozitării lenjeriei, hainelor sau altor obiecte; șifonier.

armoarii

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. armoiries)

1. ansamblu de semne heraldice alcătuite din semne colorate, distinctive și simbolice, atribuite familiilor nobiliare, corporațiilor etc. și mai rar la indivizi; blazon.

armorial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. armorial)

1. adj. referitor la armoarii.
2. s. n. culegere de armoarii.

blazon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. blason)

1. ansamblu de semne distinctive care constituie emblema unui stat, a unui oraș, a unei familii nobile etc.; armoarii.

pavilion

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. pavillion, germ. Pavillion)

1. mică construcție izolată, într-o grădină, într-un parc etc.; chioșc.
2. corp de clădire care face parte dintr-un ansamblu de construcții (la spitale, cazărmi, în stațiunile balneoclimaterice).
3. suprafață rezervată, în cadrul unui târg sau unei expoziții internaționale, prezentării exponatelor.
4. drapel care poartă semnele distinctive ale unui stat.
5. steag de pânză, de forme și culori diferite, care indică apartenența unei nave la o anumită țară.
6. partea în formă de cornet a unui receptor telefonic.
7. partea în formă de pâlnie a instrumentelor de suflat.
8. cornet acustic.
9. partea exterioară, cartilaginoasă, a urechii.
10. partea terminală, în formă de pâlnie, a trompelor uterine.
11. (herald.) ornament al unei steme, în formă de cort, deasupra mantoului și acoperind armoariile unui suveran.