OK
X
copăcios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (copac + -[i]os)
1.
acoperit
cu
copaci.
abatiză
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abattis)
1.
(mil.)
obstacol
artificial
format
din
copaci
tăiați;
baraj
realizat
din
copaci
culcați
cu
vârful
spre
inamic.
arbore
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. arbor)
1.
copac.
2.
~le
vieții
=
a)
arbore
decorativ,
cu
tulpina
piramidală
și
frunze
verzi,
solzoase;
tuia.
b)
(fig.)
schemă
reprezentând
evoluția
omului
de-a
lungul
vieții;
~
genealogic
=
reprezentare
grafică,
ca
un
arbore,
a
legăturilor
de
rudenie
dintre
membrii
unei
familii
sau
grup
de
familii
înrudite.
3.
catarg.
4.
axă
care
transmite
o
mișcare
de
rotație
diferitelor
organe
ale
unei
mașini.
5.
(mat.)
structură
de
date
în
care
fiecare
conține
puncte
de
referință
la
celelalte.
6.
(inform.)
graf
orientat,
aciclic.
arboricid, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. arboricide)
1.
I.
care
distruge
copacii;
care
servește
pentru
combaterea
unor
plante
lemnoase.
2.
II.
substanță
pentru
combaterea
anumitor
plante
lemnoase
sau
la
devitalizarea
rădăcinilor.
arbuscul
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. arbuscule, lat. arbuscula)
1.
tufă
mică
cu
aspect
de
copăcel;
arbore
mic.
2.
(anat.)
organ
foarte
mic,
ramificat
ca
un
arbore.
arbust
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. arbuste, lat. arbustum)
1.
plantă
lemnoasă
cu
tulpina
ramificată
de
la
bază;
copăcel.
avenida
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (sp. avenida)
1.
(în
Spania,
Portugalia,
America
Latină)
stradă
principală,
de
obicei
foarte
largă,
dreaptă,
mărginită
de
copaci,
care
duce
la
un
anumit
punct
din
oraș;
bulevard.