preponderent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. prépondérant)

1. superior ca pondere, ca importanță etc.; precumpănitor, predominant.

preponderență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. prépondérance)

1. superioritate ca greutate, influență, importanță etc.; predominanță.

aromorfoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aromorphose)

1. (biol.) complex de modificări morfologice cu rol preponderent în procesul evoluției filogenetice.

conținutism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după it. contenutismo)

1. teorie estetică care acordă mare importanță conținutului operei.
2. preponderență a conținutului într-o operă de artă față de mijloacele formale.

dominant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. dominant)

1. adj. care domină; preponderent.
2. specific, caracteristic; dominator.
3. s. f. parte, trăsătură caracteristică, fundamentală.
4. nuanță coloristică sau culoare în exces într-o imagine cinematografică, un diapozitiv sau o fotografie în culori.
5. (muz.) treapta a cincea a unei game diatomice; acord pe această treaptă.
6. focar de excitație puternică, precumpănitor la un moment dat, în activitatea nervoasă superioară.
7. (biol.; despre un taxon) cu cel mai mare număr de indivizi dintr-o fito- sau zoocenoză.

dominanță

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dominance)

1. caracter, element dominant într-un ansamblu; preponderență.
2. (biol.) capacitate a unei gene de a se manifesta fenotipic.

insecvent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. inséquent)

1. (despre o vale, o alunecare de teren) care nu este orientată pe direcția înclinării straturilor.
2. se spune despre un curs de apă a cărui direcție este independentă de structura geologică.
3. curs de apă ~ = curs de apă care nu are o direcție preponderentă.

militarism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. militarisme, germ. Militarismus)

1. politică care acordă armatei și celorlalte instituții militare un loc preponderent în societate, iar conducătorilor militari un rol principal în dirijarea politicii interne și externe a țării.