bobinator, -oare
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (după fr. baboneur)
Etimologie: (după fr. baboneur)
1. s. m. f. cel care execută bobinări și reparații de bobine sau înfășurări electrice.
2. s. f. mașină de bobinat.
3. s. n. (cinem.) mecanism care asigură rularea peliculei sau a benzii magnetice pe noaieuri sau bobine.