autosatisfacție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. autosatisfaction)

1. opinie avantajoasă despre sine; mulțumire de sine, de propriile sale realizări.
2. practica unei persoane de a se stimula sexual; autosatisfacere, masturbare.

closet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. closet)

1. instalație sanitară servind la satisfacerea nevoilor fiziologice de evacuare.

conjuncturalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (conjunctural + -ism)

1. tendința de a utiliza diversele împrejurări pentru satisfacerea intereselor personale.

consum

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Konsum/verein/)

1. folosire de bunuri, de produse pentru satisfacerea diferitelor necesități.
2. bunuri de larg ~ = produse ale industriei ușoare sau alimentare destinate consumației individuale.
3. cantitate de combustibil, materii prime, materiale consumată pentru funcționarea unui sistem tehnic, pentru realizarea unui produs, a unei operații etc.
4. ~ specific = consumul de combustibil, material, energie etc. raportat la o anumită unitate.

echitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. équité, lat. aequitas)

1. egalitate, dreptate, nepărtinire.
2. cinste.
3. comportare bazată pe respectarea riguros reciprocă a drepturilor și a obligațiilor, pe satisfacerea în mod egal a intereselor fiecăruia.

epicureic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. epikureisch)

1. care aparține epicureismului; care decurge din epicureism; epicurian.
2. conform cu filosofia lui Epicur; epicurian.
3. (prin ext.) devotat plăcerii, dependent de plăcere; epicurian.
4. școala ~ă = școală filosofică inițiată de Epicur, a cărei activitate s-a desfășurat mai multe secole, având ca obiectiv principal atingerea fericirii prin satisfacerea doar a dorințelor „naturale și necesare”.