Rezultate principale (Solemn,):
Solemn
Parte de vorbire: adv.
Origine: (lat. solemnis)
1. care are loc după un anumit ceremonial; sărbătoresc.
2. de ceremonie.
4. (despre persoane) plin de seriozitate, de gravitate.
5. (despre acte juridice) încheiat cu anumite forme, cerute de lege.
Rezultate secundare (Solemn,):
Solemnitate
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. solemnitas)
1. însuşirea a ceea ce este solemn; seriozitate, gravitate; măreţie.
2. mare ceremonie publică pentru sărbătorirea unui eveniment.
Solemniza
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. solemniser)
1. a celebra public, a da un caracter solemn.
Academic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. académique, lat. academicus)
2. propriu unei academii; distins; solemn, convenţional, rece.
Angajament
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. engagement)
1. obligaţie luată de cineva din proprie iniţiativă; promisiune solemnă.
2. obligaţie asumată în scris de o întreprindere faţă de bancă.
3. angajare a cuiva într-un loc de muncă.
4. punere a pucului sau a mingii în joc.
Apaturii
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr apaturies, lat., gr. apaturia)
1. pl., (ant.) sărbători solemne în cinstea zeiţei Venus, care aminteau vechea organizare a Atenei.
Apoteoză
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apothéose, lat., gr. apotheosis)
1. (ant.) solemnitate de trecere (a unui erou, a unui împărat) în rândul zeilor.
2. (fig.) preamărire, slăvire, glorificare.
3. denumire a scenelor finale cu caracter solemnă şi triumfal din opere sau balete; încheiere solemn a unei piese muzicale.
Baldachin
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baldaquin)
1. acoperământ decorativ din perdele deasupra unui pat, a unui amvon.
2. lucrare arhitectonică cu acest aspect.
3. acoperământ purtat deasupra capului unui înalt prelat în timpul unei solemnităţi, procesiuni etc.
Benedicţiune
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. benedictio, fr. bénédiction)
1. graţie, binecuvântare (solemnă).