Dictionar

pretextual

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (pretext + -/u/al)

1. făcut sau folosit ca pretext; având un scop fals, născocit sau asumat.
 

textual, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. textuel, lat. textualis)

1. (și adv.) identic cu textul, (reprodus) cuvânt cu cuvânt.
2. referitor la text, al textului.
 

textualism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. textualism)

1. aderență strictă la text, mai ales la Biblie; textualitate.
2. (drept) mod de interpretare care se concentrează pe sensul simplu, obișnuit al textului juridic.
3. metodă sau principiu de critică textuală (în special cea a Bibliei).
 

textualist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (engl. textualist)

1. I. referitor la textualism, la ceea ce se spune în text.
2. II. adept al textualismului.
3. persoană care aplică textualismul.
 

textualitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. textualité)

1. calitatea intrinsecă a textelor; proprietatea de a fi text.
2. ansamblul complex de trăsături pe care trebuie să le aibă textele pentru a fi considerate texte.
3. proprietatea prin care propozițiile succesive formează un text coerent în contrast cu o succesiune aleatorie.
4. mulțimea de texte dintr-o perioadă dată sau referitoare la un context dat.
 

ad litteram

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (lat. ad litteram)

1. cuvânt cu cuvânt, literă cu literă; literal, textual.
 

delimitator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. délimitateur)

1. adj. delimitativ.
2. s. n. (inform.) simbol care folosește izolarea textuală a diverselor părți ale unui program.
 

edita

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. éditer)

1. a publica și a pune în vânzare o lucrare, o carte, o revistă, o emisiune poștală, un disc etc.
2. a stabili pentru publicare un text, pe baza unor cercetări competente.
3. (inform.) a pregăti textual datele unui program, în vederea prelucrării lor la ordinator.
 

interlinear, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. interlinéaire, lat. interlinearis)

1. care este scris sau tipărit între rânduri.
2. traducere ~ă = traducere textuală plasată între rândurile textului original.
3. ediție ~ă = ediție de texte latine sau grecești în care sub fiecare rând se află traducerea literară.
4. (var.) interliniar.
 

literal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. littéral, lat. litteralis)

1. cuvânt cu cuvânt; textual.
2. (despre expresii matematice) care conține mărimi notate cu litere.
 

textualism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. textualism)

1. aderență strictă la text, mai ales la Biblie; textualitate.
2. (drept) mod de interpretare care se concentrează pe sensul simplu, obișnuit al textului juridic.
3. metodă sau principiu de critică textuală (în special cea a Bibliei).