Dictionar

anamneză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anamnèse, gr. anamnesis)

1. (la Platon) explicare a cunoașterii prin reamintirea ideilor pe care sufletul le-ar fi contemplat într-o existență anterioară.
2. rugăciune care se face în timpul unei mise la catolici.
3. totalitatea antecedentelor unei boli, obținute de medic prin interogarea bolnavului.
 

anrocament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. enrochement)

1. aglomerare de materiale (piatră, beton) care formează fundații, diguri, baraje.
 

arhetip

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. archétype, lat. archetypum)

1. (fil.; la Platon) modelul prim, inițial, ideal al obiectelor sensibile, considerate ca reprezentări imperfecte și copii ale sale.
2. fiecare din modulii ancestrali universali ai intuiției și intelectului care apar, potrivit psihologiei abisale, în vis și în mituri.
3. tip originar, prim.
4. original (manuscris, operă) după care se fac reproduceri.
 

armat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. armé)

1. înarmat.
2. (bot.) prevăzut cu organe de apărare; spinos.
3. forțe ~e = ansamblul mijloacelor militare ale unei țări.
4. (despre un conflict) însoțit de acțiuni militare.
5. (despre o armă de foc) pregătită pentru tragere.
6. (despre beton) prevăzut cu o armătură.
 

cartelă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. cartella)

1. carnețel, fișă (de carton) cu bonuri detașabile de masă pentru cantină, pentru produse raționalizate etc.
2. fișă-tip folosită la păstrarea și prelucrarea codificată a informației la calculatorul electronic.
3. bandă de carton perforată după un anumit desen, după care se țese o stofă.
 

demiurg

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. démiurge, lat. demiurgus, gr. demiurgos)

1. (la Platon) denumire dată divinității, ca principiu rațional, creator al universului; (p. ext.) principiu creator.
2. conducător al unor cetăți antice grecești.