Dictionar

 

cursant, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (rus. kursant)

1. persoană care urmează un curs special (de scurtă durată); cursist.
 
 
 

canter

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl., fr. canter)

1. (hipism) galop scurt și ușor, de antrenament; mic galop de încercare (cel mai adesea, înainte de cursă).
 

clepsidră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. clepsydre, gr. klepsydra)

1. vechi instrument pentru măsurarea timpului după cantitatea de apă sau de nisip scursă, printr-un orificiu, dintr-un rezervor.
 
 

contracronometru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. /course/ contre la montre)

1. (sport) cursă ~ = cursă care se cronometrează pentru fiecare concurent în parte.