uzanță
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. usance, it. usanza)
Etimologie: (fr. usance, it. usanza)
1. mod de a proceda, de a lucra propriu pentru un anumit lucru, pentru o anumită activitate.
2. obicei, datină, cutumă; uzaj (2).
3. (jur.) ~e diplomatice = totalitatea practicilor în relațiile diplomatice dintre state.