avariat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (avaria)

1. deteriorare (gravă); avariere.

variat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. varié)

1. care are multe aspecte; felurit, diferit, variu.

variație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. variation, lat. variatio)

1. schimbare, transformare; stare a unui lucru care prezintă schimbări.
2. diversitate, felurime.
3. (biol.) apariție a unui caracter nou la unul sau mai mulți indivizi ai unei specii.
4. (mat.) ~ unei funcții = diferența dintre valorile funcției în două puncte; calculul ~ ilor = capitol al analizei funcționale care studiază proprietățile variațiilor de funcții.
5. schimbare a nivelului unei variabile statistice de la un element la altul în cadrul unei colectivități.

variație

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT variatio
2. FR variation
3. EN variation
4. DE Variation; Abänderung; Änderung
5. RU вaриaция; видоизменение; изменение
6. HU variáció, változat

variațional, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. variationnel)

1. referitor la variația unei mărimi; bazat pe variație, cu caracter de variație.

variațiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. variation)

1. (muz.) tehnică de modificare melodică, ritmică, armonică etc. a unui motiv, a unei teme etc.
2. dans solistic clasic, variat și de virtuozitate.

accidențe

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Akzidenzen)

1. lucrări tipografice mărunte și variate (afișe, invitații, programe etc.).

aerometeorograf

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. aerometeorograph)

1. aparat meteorologic pe aeronave pentru înregistrarea variațiilor presiunii, temperaturii și umidității aerului.

aleatorism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aléatorisme)

1. caracter aleatoriu; hazard.
2. procedeu de creație care urmărește, prin caracterul întâmplător, stimularea interesului și a imaginației spectatorului.
3. (muz.) curent în cadrul căruia aceeași compoziție se poate prezenta sub aspecte variate, datorate libertății improvizatorice a interpretului.

analobară

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. anallobar)

1. curbă care unește pe o hartă punctele cu aceeași variație pozitivă a presiunii atmosferice.

anizometrie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anisométrie)

1. inegalitate a dimensiunilor.
2. (med.) variația lungimii mușchilor în timpul contracției; contracție izotonică.

anizotropie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anisotropie)

1. proprietate a unui corp de a prezenta caracteristici mecanice, optice, electrice, magnetice etc. variate; eolotropie.
2. (biol.) însușire a unui organ de a reacționa diferit la excitații externe.