Dictionar

disemina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. disséminer, lat. disseminare)

1. a răspândi, a împrăștia.
 

diseminare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (disemina)

1. acțiunea de a disemina.
2. împrăștiere naturală a semințelor ajunse la maturitate; diseminație.
3. răspândire în organism a agenților unei boli.
4. modul de repartizare a mineralelor într-un zăcământ.
 

diseminație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. dissémination)

1. acțiunea de a disemina și rezultatul acestei acțiuni; împrăștiere, răspândire, diseminare.
2. (bot.) dispersia, împrăștierea naturală a semințelor de plante pe suprafața pământului sau a apei.
3. răspândire în organismul unei ființe a agenților unei boli.
4. (geol.) mod de repartizare a mineralelor în zăcământ.
 

acarpotrop, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. acarpotropique)

1. (despre plante) care nu prezintă mișcări de curbare pentru diseminare.
 

balistic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. balistique)

1. adj. referitor la balistică.
2. curbă ~ă = traiectoria unui proiectil; pendul ~ = pendul pentru determinarea vitezei proiectilelor.
3. (despre semințe, fructe) diseminat prin expulzare.
4. s. f. știință care studiază mișcarea corpurilor grele în câmpuri gravitaționale.
 

balocoră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ballochore)

1. (plantă) la care diseminarea se face printr-un mecanism propriu de expulzare.
 

carunculă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. caroncule, lat. caruncula)

1. formație anatomică mică, proeminentă; nodul.
2. excrescență cărnoasă pe tegumentul seminței, colorată, bogată în materii oleaginoase, la diseminare prin intermediul insectelor.
 

cineclub

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. ciné-club)

1. asociație culturală non-profit care are ca scop studiul, diseminarea și conservarea culturii și artei cinematografice.
 

CORO-, -corie

Parte de vorbire:  afix  
Etimologie: (fr. choro-, -chorie, cf. gr. khoros)

1. „regiune, spațiu; răspândire, diseminare”.