Dictionar

dispărea

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. disparaître)

1. a nu se mai vedea, a ieși din câmpul vizual.
2. a se pierde, a pieri.
3. a-și înceta existența, a se stinge.
4. a muri, a deceda.
 

disparent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (dispărea, după aparent)

1. care este pe cale dispară; în stare de dispariție.
 

dispareunie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. dyspareunie)

1. (med.) dureri violente în timpul actului sexual la femeie; algopareunie.
2. (antonim) eupareunie.
 

aneantiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. anéantir)

1. tr. a distruge în întregime, a nimici.
2. refl. (fig.) a se spulbera, a dispărea.
 

cenogenetic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cénogénétique)

1. (biol.; despre caractere) care dispare în perioada adultă.
2. de origine recentă.
 
 
 

dispariție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. disparition)

1. faptul de a dispărea; pieire, stingere; moarte.