Dictionar

fosfat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phosphate)

1. sare sau ester al acidului fosforic.
2. îngrășământ agricol compus din săruri de fosfor.
 

fosfata

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. phosphater)

1. a îngrășa cu fosfați terenurile de cultură.
2. a adăuga fosfat de calciu în mustul de struguri pentru a activa fermentația și procentul de alcool în vin.
3. a acoperi piesele de oțel sau de fontă cu un strat protector, anticorosiv, de fosfat cristalin.
 

fosfatază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phosphatase)

1. enzimă capabilă să hidrolizeze și să precipite sărurile organice ale acidului fosforic.
 

fosfatemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phosphatémie)

1. prezența normală a fosfaților în sânge.
 

fosfatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. phosphatique)

1. care se referă la fosfați; care conține fosfat.
2. (chimie) acid ~ = acid care este un amestec de acid fosforos și acid fosforic.
3. (med.) concrețiuni ~e = concrețiuni din fosfat care se formează în organism.
 

fosfatide

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phosphatides)

1. lipide complexe care conțin în moleculă fosfor și mai ales azot; fosfolipide.
 

fosfatidemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phosphatidémie)

1. prezența normală a fosfatidelor în sânge.
 

apatit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr apatite)

1. fosfat natural de calciu, îngrășământ agricol.
 

atramentare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după germ. Atramentverfaren)

1. tratament termochimic al pieselor de oțel prin încălzire în baie cu soluție de fosfat de fier și de mangan.
 

autunit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autunite)

1. fosfat natural de uraniu și de calciu.
 

bonderiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. bondériser)

1. a supune operației de fosfatare a unor metale feroase pentru a le feri de rugină.
 

coprolit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coprolithe)

1. excrement fosil.
2. fosfat natural de calciu, din petrificarea excrementelor animalelor fosile, îngrășământ în agricultură.
3. calcul (II) fecal.
 

fosfata

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. phosphater)

1. a îngrășa cu fosfați terenurile de cultură.
2. a adăuga fosfat de calciu în mustul de struguri pentru a activa fermentația și procentul de alcool în vin.
3. a acoperi piesele de oțel sau de fontă cu un strat protector, anticorosiv, de fosfat cristalin.