cameră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. camera)

1. încăpere într-un apartament.
2. muzică de ~ = muzică destinată unui număr redus de interpreți.
3. compartiment într-un sistem tehnic (instalație, mașină, aparat).
4. ~ obscură = a) încăpere neluminată sau cu lumină de o anumită culoare, în care se lucrează cu materiale fotosensibile; b) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran imaginea răsturnată a unui obiect; ~ fotografică = a) aparat fotografic; b) cameră obscură de televiziune (sau videocaptoare), aparat complex pentru captarea imaginii și transformarea ei în semnale video; ~ de combustie = încăpere a motorului cu ardere internă în care se aprinde amestecul de gaze.
5. tub închis de cauciuc care se umflă cu aer și care se așază pe roată sub anvelopă.
6. balon de cauciuc al unei mingi de sport.
7. adunare parlamentară constituită; organ suprem al puterii de stat.
8. (ec.) instituție având ca obiectiv sprijinirea activității dintr-un anumit domeniu.

chase

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. chase)

1. (jaz) dialog foarte viu între soliștii interpreți ai aceluiași instrument, fiecăruia revenindu-i câteva măsuri.

curtet/cvartet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. quartetto, fr. quartette)

1. formație muzicală alcătuită din patru interpreți.
2. compoziție scrisă pentru o astfel de formație.
3. (p. ext.) grup de patru (oameni).

cvintet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. quintetto, fr. quintette)

1. formație muzicală alcătuită din cinci interpreți.
2. compoziție scrisă pentru o astfel de formație.
3. linie de atac a unei echipe (de fotbal) compusă din cinci jucători.
4. cvinarie.

divisi

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (it. divisi)

1. (muz.; indicație pentru divizarea unui grup de interpreți) împărțit pe mai multe grupe, în cadrul aceleiași partide.

dixtuor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dixtuor)

1. formație instrumentală alcătuită din zece interpreți.
2. lucrare instrumentală de cameră pentru o asemenea formație.