Dictionar

Rezultate secundare ((muz.;):

Accelerando

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. accelerando)

1. (muz.) din ce în ce mai repede, grăbind.


Accent

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accent, lat. accentus)

1. intonaţie specială a unei silabe dintr-un cuvânt prin mărirea intensităţii vocii.

2. semn grafic care indică această intonaţie.

3. (muz.) emisiune mai intensă a unui sunet, a unui acord.

4. mod specific de a vorbi o limbă, un dialect.

5. inflexiune afectivă a vocii.

6. (fig.) importanţă.

7. a pune ~ul (pe) = a sublinia, a scoate în relief.


Acord

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accord, it. accordo)

1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.

2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înţelegere; b) în unanimitate.

3. înţelegere privitoare la relaţiile de colaborare şi de cooperare între state, partide politice, organizaţii.

4. formă de retribuţie a muncii prestate.

5. ~ global = formă de organizare şi de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea şi importanţa muncii prestate.

6. concordanţă în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.

7. (fiz.) egalitate a frecvenţelor de oscilaţie a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.

8. (muz.) reunire a cel puţin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.


Adagietto

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. adagietto)

1. (muz.) puţin mai rapid decât adagio.


Adagio

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. adagio)

1. adv. (muz.) lent.

2. s. n. parte dintr-o lucrare muzicală scrisă în acest tempo.

3. dans clasic lent pentru doi solişti, într-un balet.


Affabile

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. affabile)

1. (muz.) afabil, graţios.