automasaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (auto- + masaj)

1. acțiunea unei persoane care se masează singur; masaj făcut sieși.

busculadă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bousculade)

1. înghesuială, învălmășeală, dezordine (cu ciocniri).

dedal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dédale)

1. labirint.
2. (fig.) încurcătură, învălmășeală.

haos

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., lat. chaos)

1. (în mitologia greacă) stare primitivă de neorganizare în care, după presupunerea celor vechi, s-ar fi aflat materia înainte de apariția universului cunoscut de om; (în unele concepții teogonice) prăpastie fără fund în care s-ar fi găsit într-un amestec confuz și dezordonat elementele și materia înainte de organizarea lumii; abis.
2. (teologie) confuzia generală a elementelor înainte de separarea și aranjarea lor pentru a forma lumea; starea vagă și vidă a pământului înainte de intervenția creatoare a lui Dumnezeu.
3. stare generală de mare confuzie, dezordine mare, învălmășeală, neorganizare.
4. (fig.) ceea ce este sau pare a fi neorganizat, dezordonat, confuz, uneori incoerent sau obscur.
5. (fig.) (în special) dezordine socială, politică sau economică; stare de frământare și anarhie.
6. (var.) (înv.) caos, chaos.

molar 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. molaire)

1. (dinte mare, lat) cu care se sfarmă și se macină alimentele; măsea.

plombă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Plombe)

1. lucrare de astupat o carie dentară.
2. amalgam, porțelan etc. care se pune într-un dinte, într-o măsea cariată.
3. construcție care completează spațiul gol dintre alte două construcții.
4. umplere a unei gropi din asfalt.