pachet 1
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. paquet, germ. Packet)
Etimologie: (fr. paquet, germ. Packet)
1. reunire de obiecte legate sau învelite laolaltă în hârtie, în carton etc.
2. (fam.) a trimite pe cineva ~ = a expedia fără voia lui.
3. formă intermediară a semifabricatului la producerea tablei subțiri prin laminare periodică.
4. grup de două-patru trenuri care circulă în același sens între două stații.
5. (sport) pack.
6. set, mulțime de probleme, legi, măsuri etc.
7. ~ de nervi = persoană nervoasă, care se agită continuu.