OK
X
grave
Parte de vorbire:
adv., s.
Etimologie: (it. grave)
1.
adv.
(muz.)
grav,
solemn.
2.
s.
n.
piesă
scrisă
în
acest
tempo.
gravelă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. gravelle)
1.
calcul
la
rinichi
sau
la
vezica
urinară.
achiu
Parte de vorbire:
I. s.n. (înv.), II. s.m. (înv.)
Etimologie: (I. fr. acquit; II. cf. lat. apium)
1.
I.
bilă
de
încercare
la
jocul
de
biliard,
desemnând
persoana
care
începe
partida.
2.
(reg.)
baston
special
de
lemn,
cu
care
jucătorii
lovesc
bilele
de
biliard;
tac.
3.
II.
plantă
erbacee
aromatică
din
familia
umbeliferelor,
cu
frunze
mari,
penate,
cu
flori
albe,
cu
un
rizom
gros,
globulos
și
cărnos,
cultivată
ca
plantă
culinară;
țelină
(Apium
graveolens).
aerograf
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. áerographe)
1.
pulverizator
cu
care
se
stropesc
culori
lichide
peste
un
desen,
o
zugrăveală
etc.
agravant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. aggravant, lat. aggravans)
1.
care
agravează.
2.
circumstanțe
~e
=
împrejurări
care
măresc
răspunderea
penală.
anafilactic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. anaphylactique)
1.
cu
caracter
de
anafilaxie;
care
se
referă
la
anafilaxie,
o
reacție
alergică
severă
și
rapidă.
2.
(med.)
șoc
~
=
reacție
alergică
exacerbată,
care
duce
în
cele
mai
multe
cazuri
la
consecințe
grave
și
care
poate
pune
viața
în
pericol.
3.
(med.)
stare
~ă
=
sensibilizare
care
permite
șocul
~.
bas
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. basso, fr. basse)
1.
s.
m.
cântăreț
cu
voce
de
bas
(II,
1).
2.
s.
n.
vocea
bărbătească
cea
mai
gravă.
3.
instrument
de
suflat
de
alamă
care
produce
sunetele
cele
mai
grave.
benign, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. benignus, fr. bénigne)
1.
(despre
boli)
care
nu
dă
complicații
sau
stări
grave.