Dictionar

exterioriza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. extérioriser)

1. a exprima, a manifesta gânduri, sentimente etc. prin cuvinte, gesturi, fizionomie.
 

criptocefal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cryptocéphale)

1. monstru la care capul nu apare exteriorizat.
 

deblocare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (debloca)

1. acțiunea de a debloca, de a reporni un mecanism, de a înlătura un obstacol material; deblocat.
2. înlăturare a obstacolelor de pe arterele de circulație; deblocat, degajare.
3. repunere în stare de funcționare a unor mecanisme sau mașini; deblocat.
4. ridicare a interdicției de a folosi în mod liber sume de bani sau alte valori bănești; deblocat.
5. scoatere a unor ofițeri din cadrele active ale armatei; deblocat.
6. (psihologie) suspendare sau anulare a unui blocaj afectiv care barează exteriorizarea unui conținut mintal.
 

demonstrație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. démonstration, lat. demonstratio, /3/ rus. demonstraţiia)

1. raționament prin care se probează adevărul unei teoreme, al unei judecăți.
2. manifestare, exteriorizare a unui sentiment, a unei atitudini etc.
3. manifestație de masă cu caracter politic.
4. (mil.) exercițiu tactic prin care se urmărește înșelarea inamicului.
5. procedeu de compoziție literară constând în descrierea unui fapt particular, povestirea unui eveniment.
 

endofazie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. endophasie)

1. trăire interioară a actului vorbirii, fără exteriorizare verbală.
 

epistaxis

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. épistaxis)

1. (med.) hemoragie exteriorizată prin cavitatea nazală; hemoragie nazală, rinoragie.
2. (var.) (înv.) epistaxă.
 

fimoză 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Phimose)

1. strâmtare a orificiului prepuțial, care împiedică exteriorizarea penisului.