bordură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bordure)

1. fâșie aplicată pe marginea unui lucru; chenar.
2. margine răsfrântă a unui obiect dintr-un material mai rezistent; întăritură.
3. margine a trotuarului.

conjugat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. conjugué)

1. unit, legat împreună.
2. nervi ~ți = nervi care îndeplinesc aceeași funcție; focare ~e = focarele unui sistem optic așezate astfel încât razele de lumină răsfrânte dintr-unul se reunesc în altul și invers; puncte ~e = oricare dintre punctele unui obiect și punctul corespunzător de la imaginea obiectului obținută cu ajutorul unui sistem optic; frunze ~e = frunze cu foliolele împerecheate; numere ~e = numere complexe care au părțile reale egale, iar părțile imaginare egale și de semne contrare.

gambetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (cf.. Gambetta)

1. pălărie bărbătească de fetru, tare, cu calotă ovală și borurile răsfrânte pe margine; melon.

manșetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. manchette, germ. Manschette)

1. capăt (răsfrânt) al mânecii unei cămăși bărbătești, al pantalonilor etc.
2. garnitură de etanșare de forma unui inel răsfrânt, din piele sau din cauciuc.
3. titlu scris cu caractere groase pe prima pagină a unui ziar (anunțând o știre importantă etc.).
4. indicație bibliografică în partea de jos a copertei interioare a publicațiilor periodice, cu datele necesare identificării periodicului respectiv.
5. text scurt ca titlu general pentru mai multe articole, care tratează aceeași temă; spațiul rezervat.
6. (scrimă) lovitură dată cu antebrațul.

morion, -e

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. morion)

1. (istorie) cască, coif cu marginile răsfrânte în sus.
2. varietate de cuarț brun-închis, folosită la confecționarea bijuteriilor.

rever

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. revers)

1. partea răsfrântă a unei haine în prelungirea gulerului, de o parte și de alta a pieptului.
2. (tenis) lovitură executată de pe partea stângă, printr-o mișcare de jos în sus, cu partea exterioară a paletei.