radiant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. radian)

1. care radiază
2. care se propagă prin radiație.

radianță

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. radiance)

1. mărime egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de un izvor luminos și aria emițătoare a acestuia; emitanță.

BOLO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. bolo-, cf. gr. bole, bolos, „rază, suliță, săgeată”)

1. „energie radiantă, radiație”.

cantitometru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. quantitomètre)

1. aparat de dozare cantitativă a energiei radiante.

cuantă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. quanta, lat. quantum)

1. cea mai mică cantitate de energie radiantă, a cărei valoare depinde numai de frecvența radiației.
2. teoria ~telor = teorie care explică o serie de fenomene fizice la scară atomică și subatomică.

diatermic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. diathermique)

1. (fizică) care lasă să treacă căldură (în forma sa radiantă); diaterman.
2. (antonim) aterman.

emitanță

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. émittence)

1. (fizică) mărime egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de suprafața unui corp și aria acestei suprafețe; radianță.

flux

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. flux, lat. fluxus)

1. creștere periodică a nivelului apei mărilor și oceanelor sub influența mișcării de rotație a Pământului și a atracției Lunii și a Soarelui.
2. (fig.) mare cantitate, revărsare, creștere, șuvoi, val.
3. (fiz.) curent, mișcare de particule.
4. ~ luminos = energie radiantă emisă de un izvor de lumină într-o unitate de timp; ~ electric = produs dintre inducția electrică și aria suprafeței perpendiculare pe ea pe care o străbate; ~ magnetic = totalitatea liniilor de forță care trec printr-un corp oarecare.
5. ~ tehnologic = succesiunea operațiilor într-un proces tehnologic.
6. ~ de informație = ansamblu de date, informații și decizii necesare desfășurării unei anumite operații sau activități; raportul dintre cantitatea de informație și timpul în care ea este transmisă.
7. ~ de capital = transformarea, circulația unor fonduri bănești dintr-o țară în alta, ca urmare a efectuării de operații de decontare, împrumuturi sau transformări de depozite bancare.
8. circulație continuă și uniformă a unui lichid (sânge, sevă).
9. pulbere folosită în sudura automată.