autodrezină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (rus. автодрезина)

1. vehicul ușor autopropulsat, asemănător cu un vagonet, folosit anterior de către inspectorii liniilor de cale ferată și echipele de lucru pentru a se deplasa rapid către și dinspre locul de muncă; drezină autopropulsată.

bizantin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. byzantin, lat. bysantinus)

1. propriu Bizanțului sau Imperiului Bizantin.
2. artă ~ă = artă caracterizată prin predominarea cupolei, a suprafețelor și liniilor curbe în arhitectură și printr-o varietate de culori în ornamentație.
3. (fig.) intrigant; perfid, corupt.

cadrilaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. quadrillage)

1. mulțimea liniilor, benzilor drepte care se intersectează în așa fel încât să formeze romburi sau pătrate egale juxtapuse; caroiaj.

chirografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chirographie)

1. studiu al liniilor și semnelor palmare și digitale ale mâinii.

comutație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. commutation, lat. commutatio)

1. comutare; schimbare, mutație.
2. totalitatea operațiilor de conectare și deconectare a liniilor, efectuate în scopul realizării unei legături telefonice sau telegrafice.
3. trecere a unei secțiuni a înfășurării induse a rotorului unei mașini electrice cu colector dintr-o cale de curent într-alta în cursul rotirii rotorului.
4. figură de stil prin care sunt puse în opoziție două propoziții, astfel încât prin schimbarea ordinii cuvintelor să rezulte un sens contrar.

constructivism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. constructivisme)

1. orientare estetică, în artele plastice, literatură și muzică, care concepe realitatea într-o viziune de forme geometrice, spațiale, și care luptă pentru puritatea și simplitatea liniilor, pentru corelarea artei cu tehnica modernă.
2. curent în arhitectură care susține că forma arhitecturală trebuie să fie expresia structurii constructive a clădirii.
3. concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii.
4. concepție a școlii intuiționiste din filozofia matematicii potrivit căreia activitatea constructivă este baza exigenței matematice.