OK
X
agiotor
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. agioteur)
1.
persoană
care
face
agiotaj;
agent
de
bursă.
2.
bancher
specializat
în
comerțul
cu
titluri
publice
la
începutul
secolului
al
XVIII-lea.
fiziocratism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. physiocratisme)
1.
doctrină
economică
și
politică
din
secolul
al
XVIII-lea,
apărută
în
Franța,
care
recunoaște
agricultura
ca
bază
a
economiei
și
care
pledează
pentru
libertatea
comerțului
și
a
industriei;
fiziocrație.
kantian, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. kantien)
1.
I.
referitor
la
kantianism,
sistemul
de
filozofie
fondat
la
sfârșitul
secolului
al
XVIII-lea
de
Immanuel
Kant.
2.
care
este
specific
lui
Kant.
3.
care
se
referă
la
filosofia
lui
Kant,
este
atașat
sau
este
inspirat
de
ea.
4.
II.
adept
al
kantianismului.
5.
susținător
al
filozofiei
lui
Kant.
luminism 2
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (lumină + -ism)
1.
curent
filozofic
din
secolul
al
XVIII-lea
și
al
XIX-lea
care
preconiza
înlăturarea
nedreptăților
sociale
prin
răspândirea
culturii
în
popor;
iluminism.
picaresc, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. picaresque, sp. picaresco)
1.
referitor
la
picarism,
caracteristic
picarismului.
2.
desemnează
un
gen
literar
spaniol,
din
secolul
al
XVI-lea
până
în
secolul
al
XVIII-lea,
al
cărui
personaj
principal
este
un
aventurier
marginal
și
necinstit;
care
se
inspiră
din
acest
gen.
3.
(despre
anumite
opere
literare)
care,
prin
intermediul
personajelor
aparținând
mediului
interlop
(cerșetori,
vagabonzi,
aventurieri
etc.),
investighează,
cu
accente
satirice,
cele
mai
diverse
medii
sociale,
moravuri
etc.,
reliefând
amănuntul
pitoresc,
într-un
limbaj
cu
elemente
argotice
și
familiare.
taroc
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (germ. Tarock)
1.
numele
unei
familii
mari
de
jocuri
de
cărți
care
se
joacă
în
multe
țări
europene
(creat
în
secolul
al
XV-lea
în
Europa);
tarot.
2.
(NOTĂ)
de
la
sfârșitul
secolului
al
XVIII-lea,
tarotul
a
avut
și
o
utilizare
ocultă
și
mistică.