comentator, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. commentateur, lat. commentator)

1. cel care interpretează o situație, un eveniment, o operă literară, istorică etc.
2. (spec.) ziarist care comentează știri de actualitate.

cronică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chronique, lat. chronica)

1. scriere în care sunt consemnate strict cronologic evenimente din viața unui popor; letopiseț, anale.
2. (p. ext.) gen de roman conceput ca un document de epocă, în sensul de istorie a moravurilor, de obicei contemporane autorului.
3. articol de ziar sau de revistă care comentează evenimentele la ordinea zilei.
4. ~ literară = analiză a fenomenului literar în care se exprimă judecăți de valoare.
5. comentariu răutăcios în legătură cu viața cuiva.

explicator, -oare

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f. (înv.)  
Etimologie: (fr. explicateur, lat. explicator)

1. I. care explică, care interpretează; explicativ.
2. (gram.) conjuncție ~oare = conjuncție cauzală.
3. II. persoană care explică sau care interpretează.
4. (I., II.) (cel) care comentează, care face lumină asupra semnificației a ceva.
5. (I., II.) (cel) care furnizează cauza, originea a ceva.

tâlcuitor, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f. (popular)  
Etimologie: (tâlcui + -tor)

1. persoană care interpretează, comentează sau explică tâlcul unor fapte, vorbe, scrieri etc.; interpret, (înv.) tălmaci.
2. (înv.) persoană care traduce un text dintr-o limbă în alta; traducător, (înv.) tălmaci.

animatoare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (animator + -oare)

1. femeie care animă o întâlnire, un spectacol, un grup etc.
2. femeie care prezintă și comentează o emisiune, un program (radio, televiziune).
3. femeie care conduce anumite activități (în special culturale, sportive).
4. profesionistă care face animația unui desen animat.
5. (depr.) femeie de moravuri ușoare care însoțește pe un bărbat într-un local de consum.

critică

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. critique, lat. criticus, gr. kritike)

1. analiză, apreciere a valorii faptelor, acțiunilor și creațiilor oamenilor.
2. apreciere (severă) a însușirilor, a comportamentului cuiva.
3. ~ă literară = studiu aplicat la opera literară, pe care o analizează, o comentează, valorificând-o în special sub unghi artistic.
4. ~ă de text = comentariu asupra unui manuscris în scopul stabilirii autorului, datei elaborării lui, formei originare etc.