Dictionar

deregla

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. dérégler)

1. tr., refl. a (se) deranja din funcționarea normală, a ieși, a face iasă din regimul normal; a (se) defecta.
 
 
 

atopomenoree

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (atop/ic/ + menoree)

1. (med.) ciclu menstrual dereglat și nespecific.
 

cronopatologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (crono- + patologie)

1. capitol nou al medicinei care studiază dereglarea proceselor bioritmice ale organismului.
 
 
 
 

distonie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dystonie)

1. dereglare a tonicității țesuturilor sau a tonusului nervos.