deboșa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. débaucher)

1. tr., refl. a face (pe cineva) să se dedea la desfrâu; a perverti.

disipație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. dissipation)

1. acțiune prin care un lucru se disipează sau este disipat; disipare.
2. (fizică) pierdere de energie sau căldură.
3. faptul de a cheltui nesăbuit; exces.
4. starea unei persoane care trăiește în mijlocul plăcerilor, care se lasă distras de la munca sa, de la ocupațiile sale; dezmăț, desfrâu.
5. comportament neadecvat, stare de elev agitat, turbulent, neatent; lipsă de atentie, neliniște; neatenție.
6. (var.) (înv.) disipațiune.
7. (antonime) atenție, disciplină, economie.

libertinaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. libertinage)

1. comportare de libertin; desfrâu, des-trăbălare; libertinism.

libertinism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Libertinismus)

1. conduita celui care are o morală foarte liberă, care se dedică fără reținere plăcerilor cărnii; comportare, viață de libertin; desfrâu, destrăbălare, libertinaj.
2. curent de gândire filozofică și literară care susține gândirea liberă și eliberarea de dogmele religioase și morale.
3. (rar) lipsă a credinței religioase; ateism.
4. (antonime) abstinență, ascetism, puritanism.

libidinos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. libidineux, lat. libidinosus)

1. senzual, lasciv; înclinat spre desfrâu.

orgie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. orgie; lat., gr. orgia)

1. (antichitate) sărbătoare dedicată lui Dionysos la greci, sau Bacchus la romani; bacanală.
2. petrecere la care desfrânarea sexuală în grup se adaugă la excesul de mâncare și de băutură; desfrâu, dezmăț.
3. (fam.) consum excesiv de ceva; supraabundență, profuziune.