OK
X
englez, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (it. inglese, fr. anglais)
1.
(locuitor)
din
Anglia.
2.
(s.
f.)
limbă
germanică
vorbită
de
englezi.
englezi
Parte de vorbire:
I. vb. tr., II. vb. refl.
Etimologie: (englez)
1.
I.
a
da
un
caracter,
un
stil
englezesc;
a
transforma
în
englez.
2.
II.
a
lua
un
stil,
un
aspect
englezesc;
a
se
transforma
în
englez.
3.
(var.)
(înv.)
a
(se)
inglezi.
englezire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (englezi)
1.
faptul
de
a
introduce
în
limbă
cuvinte
și
expresii
engleze
inutile
și
nepotrivite.
englezism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (englez + -ism)
1.
cuvânt
sau
expresie
împrumutată
din
limba
engleză
și
utilizată
într-o
altă
limbă;
anglicism.
2.
idiotism
specific
limbii
engleze;
anglicism.
englezit, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (englezi)
1.
adaptat
la
specificul
englezesc;
transformat
după
modelul
limbii
engleze;
(var.)
englesat.
englezoaică
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (englez + -oaică)
1.
femeie
care
face
parte
din
populația
de
bază
a
Angliei
sau
este
originară
de
acolo;
engleză.
american, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. américain)
1.
adj.,
s.
m.
f.
(locuitor)
din
S.U.A.,
din
America.
2.
(s.
f.)
limba
engleză
vorbită
în
S.U.A.
și
în
Canada.
americanism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. américanisme)
1.
cuvânt,
expresie
proprii
englezei
americane;
cuvânt
de
origine
americană
pătruns
într-o
altă
limbă.
2.
purtare
specifică
americanilor.
3.
tendință
de
a
imita
felul
de
a
fi
al
americanilor.
anglaise
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. anglaise)
1.
vechi
dans
popular,
de
origine
engleză,
foarte
vioi,
cu
structură
bipartită,
executat
în
grup,
dansatorii
schimbându-și
necontenit
locul
prin
repetarea
aceleiași
figuri;
contradans.
anglicism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. anglicisme)
1.
cuvânt,
expresie
proprii
limbii
engleze;
cuvânt
pătruns
într-o
altă
limbă
și
încă
neintegrat
în
aceasta.
2.
caracteristică,
obicei
tipic
englezesc.
anglicist, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. angliciste)
1.
specialist
în
limba,
literatura
și
civilizația
engleză
(anglo-saxonă);
anglist.
angliciza
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. angliciser)
1.
tr.
a
da
un
aer,
un
accent
englezesc.
2.
refl.
a
lua
un
caracter
englez.