Dictionar

Rezultate secundare (Faptului):

A fortiori

Parte de vorbire: loc. adv., adj. inv.
Origine: (lat. a fortiori, cu atât mai mult)

1. care se impune cu necesitate.

2. (log.; despre raţionamente) care constă în trecerea de la o judecată la alta pe baza faptului în favoarea celei de-a doua judecăţi există tot atâtea temeiuri.


Cumulativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cumulatif)

1. care implică o cumulare.

2. complement circumstanţial ~ = complement care cumulează un fapt exprimat de altcineva; propoziţie = propoziţie circumstanţială care exprimă un cumul rezultat prin adăugarea faptului exprimat de regentă.

3. (adv.) concomitent.


Recurenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. récurrence)

1. însușirea de a fi recurent; repetiție, revenire, reîntoarcere.

2. reacție a unui fapt asupra cauzei lui, a unei idei asupra faptului la care se referă.

3. (log.) raționament prin ~ = demonstrație prin inducție completă, putând enumera toate cazurile cuprinse în clasa despre care se conchide; (mat.) formulă de ~ = formulă care exprimă orice termen dintr-un șir, în funcție de termenii precedenți.

4. expunere a unei idei muzicale într-o succesiune riguroasă a sunetelor, de la ultimul la primul sunet.

5. fază de avansare a unui ghețar aflat într-o perioadă generală de recul.


Reducere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (reduce)

1. acțiunea de a (se) reduce.

2. (mat.) simplificare pe bază de calcul a unei (in)egalități.

3. reacție în care un atom sau un ion câștigă electroni: scădere a stării de oxidație a unei substanțe ionice.

4. (log.) procedeu prin care se probează corectitudinea modurilor silogistice.

5. ~ la absurd = dovedirea adevărului unei legi prin demonstrarea faptului acceptarea tezei contradictorii duce la consecințe absurde.

6. (med.) reducție.


Demodare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. demoda)

1. încetare a faptului de a fi la modă.

2. demodat, învechire, ieșire din uz.


Post-factum

Parte de vorbire: adv.
Origine: (lat. post + factum)

1. după faptă sau eveniment; ulterior, după consumarea faptului; în retrospectivă.

2. (motto, latină) post factum lauda = lauda după fapt (folosit pentru a semnifica că, înainte de a lăuda, este mai bine aștepți ca un fapt fie finalizat, ca efectele acestuia se vadă).

3. (motto, latină) post factum nullum consilium = după fapt, orice sfat este nul (folosit pentru a semnifica că, după ce un fapt s-a produs, nu mai există remediu, este inutil să-l discutăm).